Sarmizegetusa Ulpia Traiana

3271
0
DISTRIBUIȚI

Vă provocăm la o lecţie de istorie în aer liber. Şi anume în Ţara Haţegului, una dintre cele cele mai bogate zone din România din punct de vedere istoric: aici se găsesc câteva dintre cele mai importante monumente de arhitectură şi arheologie din ţară.
Am ales unul dintre ele: Cetatea Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Pe numele său complet Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, capitala Daciei romane se află situată în partea de vest a Ţării Haţegului, la aproximativ 8 km de “Porţile de Fier ale Transilvaniei”, de unde se face trecerea în Banat (în latină, locul se numea Tapae) şi la 40 km de fosta capitală a Daciei, Sarmizegetusa Regia ce se află în Munţii Orăştiei la o altitudine de 1200 m.

Semnificaţia numelui Sarmizegetusa nu se cunoaşte cu exactitate, există doar o ipoteză caere susţinea compunerea numelui din două cuvinte de bază: zemi (stâncă, înălţime) şi zeget (palisadă, gard, cetate), deci numele ar fi însemnat “Cetatea de pe stâncă” sau “Cetatea înaltă”.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost amplasată în 101-102 d.C, ca garnizoană romană, în intenţia romanilor de a evita o nouă luptă foarte dificilă la Tapae în următoarea lor incursiune împotriva dacilor. După 106, aici se va dezvolta un oraş măreţ, capitala unei noi provincii a Imperiului Roman, întemeiată de guvernatorul Daciei Romane, Decimus Terentius Scaurianus.

Colonia Dacica Sarmizegetusa este apreciată de istorici ca fiind cea mai veche așezare urbană din Dacia Romană și cel mai mare centru cultural și religios.

Zona era apărată natural de barierele munţilor: Retezat, la sud și Poiana Ruscăi, la nord. Existau şi castre de apărare: Tibiscum, Voislova, Micia și Bumbești.

Ruinele cetăţii se află pe drumul naţional DN68 ce leagă oraşul Haţeg de Caransebeş, în comuna hunedoreană Sarmizegetusa.

Vizitarea monumentului istoric începe cu amfiteatrul care îţi captează imediat atenţia. Construcția, în formă eliptică, este una de mari dimensiuni și putea primi în tribunele din piatră 5.000 de persoane. Aici se desfășurau spectacole cu lupte de gladiatori, dramă sau sport, iar spectatorii își ocupau locurile într-o ordine foarte strictă.
În interiorul zidurilor de apărare se aflau clădirile administrative și religioase, iar afară erau case, gospodării, unele temple, dar și construcții publice și cimitire. Oraşul avea o populaţie de 20.000 de locuitori.

Vestigiile descoperite confirmă faptul că aşezarea a continuat să existe şi după abandonarea provinciei Dacia de către romani (271/275) până în cursul secolului IV.

Un moment important în progresul săpăturilor arheologice de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa îl reprezintă vizita regelui Carol al II-lea, în anul 1934. Însoțit de fiul său, Mihai, cei doi vor semna în cartea de oaspeți a muzeului. Regele Mihai a revenit în 1935 la Ulpia Traiana, alături de colegii săi de școală, pentru ca ultima vizită pe care o face aici să fie în anul 1997, alături de regina Ana.
De-a lungul timpului, însă, între personalitățile care au ajuns la Sarmizegetusa s-au numărat poetul Lucian Blaga, sculptorul Constantin Brâncuși sau istoricul Nicolae Iorga.

Peste drum de monumentul istoric se află muzeul de la Sarmizegetusa unde sunt expuse obiecte aparţinând coloniei: monede, pietre de mormânt, stele şi altare funerare, inscripţii, statuile votive ale lui Iupiter şi Higeea, capete de statui de bronz, medalioane, fibule, mozaicuri, obiecte de argint şi bronz, ceramică, sticlărie, precum şi capul unei statui de bronz reprezentând pe împăratul Traian.

Multe dintre piesele descoperite la Ulpia Traiana sunt expuse în muzee sau colecţii din ţară: Muzeul Naţional de istorie din Bucureşti, Muzeul de istorie al Transilvaniei Cluj Napoca, Muzeul Banatului Timişoara, Muzeul Brukenthal Sibiu.

Cetatea poate fi vizitată zilnic între orele 9.00 – 17.00.
Taxe de intrare: adulţi 4,5 lei, elevi, studenţi şi pensionari: 1,5 lei
Taxă foto: 15 lei
Taxă filmare: 35 lei

Lasă un răspuns