Academia lui Despot Vodă – şcoala de latină Schola Latina, condusă de Ioan Sommer

1214
0
DISTRIBUIȚI

Despot Vodă a înfiinţat în septembrie 1562 sau cel târziu în martie o şcoală de latină Schola Latina, condusă de Ioan Sommer.

La fel ca şi în cazul ofensivei catolice din secolele XII-XIV, asociată cu tendinţele expansioniste ale Regatului Ungar, şi cea a Reformei din secolul al XVI-lea a fost percepută în spaţiul românesc drept o încercare a puterilor protestante de a-şi supune Ţările Române.

Alexandru Lăpuşneanu, domn al Moldovei în două rânduri (1552-1561; 1564-1568), a fost un opozant ferm al răspândirii, dinspre Transilvania, a ideilor Reformei. Pe lângă sprijinirea bisericii ortodoxe din Transilvania, Lăpuşneanu a acordat burse celor mai destoinici tineri pentru a se pregăti în străinătate. De asemenea, a înfiinţat şcoala domnească de la Hârlău, înţelegând că în disputa de idei cu noua biserică era nevoie de oameni cu ştiinţă de carte. Iniţiativa era sincronă şi cu întemeierea colegiile iezuiţilor, în cadrul Contrareformei (mişcarea iniţiată de biserica catolică pentru a combate Reforma), dar şi cu reorganizarea gimnaziilor din unele ţări protestante, care să formeze cadrele necesare noii biserici.

Destinaţia iniţială a şcolii domneşti de la Hârlău avea să fie schimbată în timpul domniei care s-a intercalat între cel două ale lui Alexandru Lăpuşneanu, cea a lui Despot Vodă. Dar cine era acest personaj de poveste, care a ocupat vreme de doi ani tronul Moldovei şi a creat prima şcoală laică de grad mediu din Moldova?

Despot s-a născut pe la începutul secolului al XVI-lea, într-una dintre insulele arhipelagului grecesc, probabil în Creta. În 1547 se înscria la Universitatea din Montpellier, italienizându-şi numele. A fost un student capabil, care şi-a însuşit o serioasă cultură umanistă. Aici a făcut cunoştinţă şi cu ideile Reformei. A peregrinat pe la diverse curţi europene, l-a cunoscut pe învăţatul german Melanchton. Devine conte palatin al Imperiului German, având dreptul să numească notari şi să acorde titluri academice. Ajuns în Polonia, după 1557 începe să se intereseze de tronul Moldovei. Cu ajutor de la oamenii din Transilvania ai regelui Maximilian al II-lea, fiul împăratului Ferdinand I al Imperiului Romano-German, şi de la nobilul polon Albert Laski, îl alungă pe Alexandru Lăpuşneanu şi ocupă tronul Moldovei.

Şi-a inaugurat domnia cu două acte surprinzătoare. A dat un edict de toleranţă religioasă, invitându-i în Moldova pe toţi protestanţii care erau persecutaţi în ţările lor. Şi a adresat o proclamaţie către locuitorii ţării care suna astfel: „Cu voi, vitejilor şi neam războinic, ce descindeţi din vitejii romani, care au făcut să tremure lumea […] nădăjduiesc a dobândi iarăşi şi cât se poate de repede locurile Moldovei mele, pe care le ţine păgânul, adică malul Dunării şi nu numai acela, ci şi Ţara Românească […] Şi cu aceasta ne vom face cunoscuţi lumii întregi ca adevăraţi romani şi coborâtori din aceia, iar numele nostru va fi nemuritor“.

La 13 aprilie 1562 agentul imperial Belsius scrie împăratului Maximilian de Habsburg, că „după incendiul din Hârlău, [Despot] are de gând să mute colegiul la Cotnari, la o jumătate de leghe depărtare“. Johann Sommer (se născuse în 1542, în Saxonia, studiase la Universitatea din Frankfurt pe Oder, a fost numit la conducerea colegiului de Despot, apoi, după moartea acestuia, a plecat în Transilvania, unde a fost directorul unei şcoli la Braşov) scria: „A început să clădească o şcoală în târgul Cotnari, care e locuit în mare parte de saşi şi unguri, strângând de prin tot locul din ţară tineri pe care se îngrijea să-i pună să înveţe, să-i hrănească, să-i îmbrace din banii săi, hotărând o leafă destul de bună pentru profesori, ţinând seamă de micul număr al învăţăceilor“. Peste ani, Nicolae Costin era mult mai succint: „În Cotnari fiind saşi mulţi pre atunci, le-au făcut biserică şi şcoală şi au adunat vivliothichi“.

Veneau să înveţe la acest colegiu, gândit după model italienesc, şi cu internat, mai ales copii ai boiernaşilor şi târgoveţilor. Despot a invitat să predea pe cei mai vestiţi profesori şi umanişti ai vremii. Unul dintre aceştia, Joachim Rhaeticus, scris unui prieten: „Mă invită [Despot] în Moldova, oferindu-mi plata de 400 taleri şi locuinţă gratis, însă nu voi pleca acolo“. Alţii au acceptat, precum Hermodorus Lestarhus, din insula Zenta, dar ajuns la Dunăre a aflat despre uciderea lui Despot şi a făcut cale întoarsă.

Obiectul principal de studiu erau limba şi cultura latină. Tot Sommer scria că trebuia să se ocupe „de creşterea copiilor […] până când ei vor pune temeliile limbii latine şi vor şti să se exprime cât mai corect în limba latină“. În cele cinci clase de studii se mai predau: retorica, poetica, dialectica, aritmetica, geometria, astronomia, geografia. Probabil că programul îl urma pe cel al colegiilor din vestul Europei: lecţiile începeau dimineaţa devreme, cu o pauză între 10 şi 12, şi o oră sau două după-amiaza. O zi pe săptămână era dedicată obiectelor de învăţământ religios: istoria bisericii, Biblia, catehism, rugăciuni.

„Despot nu renunţase nici la planul construirii unei biblioteci – aflăm de la acelaşi Sommer – pentru că avea cea mai adâncă convingere că acest lucru aduce principilor cea mai mare onoare şi demnitate“. Biblioteca „cuprinde cărţi de tot felul“, iar „acoperişurile ei strălucitoare ar adăposti muzele fugare“. Proiectul a fost spulberat de moartea lui Despot, ucis de o revoltă a boierilor. În schimb, şcoala de la Cotnari nu s-a desfiinţat. A continuat să funcţioneze ca şcoală de gramatică de doi-trei ani, dovadă că societatea avea nevoie de ea, nu fusese doar proiectul fugar al unui aventurier. În 1588 Petru Şchiopul a considerat-o un focar periculos de protestantism şi a cedat-o iezuiţilor, devenind o şcoală catolică de gramatică şi centru de propagandă catolică.

Consultant științific – Dorin Matei, redactor-șef Magazin istoric

Radio România Tg. Mureș
Prezentare – Emanuela Aranyos
Operator video/editor video – Alin Mariș
Coordonator proiect, voice over – Nicoleta Ghișa

Lasă un răspuns