Constantin Istrati – factor influent al adaptării țării noastre la timpurile noi

2510
0
DISTRIBUIȚI

Radio Romania Regional vă prezintă proiectul Eu Aleg Romania, 100 de români pentru istoria lumii. O sută de personalităţi din cultură sau ştiinţă care au marcat dezvoltarea lumii şi au îmbogăţit cunoaşterea universală.
„Constantin Istrati a fost un pionier al dezvoltãrii stintifice si culturale românesti, un factor influent al adaptãrii tãrii noastre la timpurile noi, un vrednic român, un om de treabã si de ispravã” spunea Emil Racovitã, fondatorul biospeologiei (adica studiul plantelor din subteran).

Constantin Istrati s-a nãscut in anul 1850 la Roman, într-o familie de rãzesi unde a fãcut si cursul primar la Scoala Publicã si în paralel a învãtat limbile germanã si francezã la pensionul Meltzer. Plin de initiativã, în clasa a IV-a de liceu, Constantin Istrati a redactat o foaie sãptãmânalã care apãrea în patru pagini scrise de mânã. Gazeta era intitulatã ,,Opiniile unui Bacon” si era o publicatie satiricã.

În anul 1869, în urma vizitei la Iasi a doctorului Carol Davila, directorul Scolii Nationale de Medicinã si Farmacie din Bucuresti, Constantin Istrati devine elev al Scolii Nationale de Medicinã si Farmacie si în anul urmãtor, 1870, student la Facultatea cu acelasi profil.

A urmat cursurile în cadrul serviciului militar, la avantajele cãruia nu putea renunta datoritã situatiei grele în care se aflau pãrintii cu cei 11 copii, si obtine în anul 1871 gradul de subchirurg militar. Profesorul Carol Davila i-a inspirat lui Constantin Istrati pasiunea pentru chimie; în anul 1872, încã student, Constantin Istrati devine asistent bugetar la laboratorul de chimie al facultãtii de la Coltea. Este punctul de plecare a unei remarcabile cariere stiintifice.

Lucrând ca asistent chimist, Constantin Istrati nu a neglijat studiile medicale. Din decembrie 1875, devine intern, în urma concursului, calitate în care lucreazã în diferite institutii spitalicesti aproape 2 ani, desãvârsindu-si aptitudinile clinice.

Este unul dintre initiatorii Societãtii Studentilor în Medicinã care îl desemneazã vicepresedinte în anul 1875.
Dupã ce-si sustine teza de doctorat în medicinã si chirurgie, primeste comanda sectiei a III-a a Crucii Rosii si pleacã pe front, participând la cucerirea Grivitei si Plevnei unde s-a îmbolnãvit de tifos exantematic.

Pentru meritele sale, tânãrul medic primeste Virtutea Militarã de Aur. Comandamentul rusesc îl decoreazã cu Ordinul Sfânta Ana, turcii, ca recunostintã pentru îngrijirea prizonierilor otomani, oferindu-i decoratia Medgidie, dar primeste o distinctie rara si de la Crucea Rosie Belgianã.

A debutat în activitatea didacticã in anul 1879; acceptã postul de suplinitor la catedra de Chimie Organicã iar 1881 primeste definitivatul.

Pentru a-si completa studiile de chimie, în anul 1882, a plecat la Paris unde numai dupã 7 luni îsi ia examenul de licentã (la care au reusit numai 12 din cei 35 de candidati). Continuã sã lucreze sub îndrumarea unor savanti renumiti. Datoritã activitãtii sale stiintifice, este proclamat membru al Societãtilor de Chimie din Paris si Berlin.

Întors în tarã, Constantin Istrati obtine postul de titular al Institutiei de învãtâmânt pe care o absolvise abia cu 8 ani înainte. Preocupãrile pentru chimia organicã erau precare la noi într-o perioadã de mare avânt în dezvoltarea chimiei.
Lucrând în conditii dificile, în micul laborator din Spitalul Coltea, descoperã o clasã de coloranti fãrã azot pe care îi numeste franceine, ca recunostiintã pentru Franta, unde si-a desãvârsit formatia stiintificã.

Prezentate la Expozitia Internationalã de la Paris din 1889, franceinele i-au adus lui Constantin Istrati medalia de aur si gradul de „ofiter al instructiei publice” din Franta.

Procedeul de obtinere al franceinelor a fost brevetat în Franta chiar in 1889 dar nimeni din echipa lui nu se gandise atunci sa ceara brevet si in Germania. A facut insa altcineva asta francinele au fost valoroficate industrial. Sa recunoastem, romanilor li se intampla des asta in anii tuluri ai inceputului de veac 20.

Preocupat de valorificarea bogãtiilor naturale ale tãrii noastre, Constantin Istrati efectueazã studii asupra nãmolului de pe tãrmul Mãrii Negre, al sãrii provenite din diferite zãcãminte, initiazã o serie de cercetãri în legãturã cu petrolul, chihlimbarul si ozocherita.

În anul 1891 publicã cursul elementar de chimie, eveniment deosebit de important pentru dezvoltarea învãtãmântului de specialitate. Tratatul a fost apreciat elogios atât în tarã cât si în strãinãtate, fiind folosit chiar pentru învãtãmântul superior.

Cursul elementar de chimie a fost foarte bine apreciat nu numai de marii chimisti ai vremii ci si de profesorii din învãtãmântul secundar. În anul 1985 cartea este tradusã în francezã si spaniolã, fiind admisã ca manual în liceele din Franta si Mexic.

Împreunã cu alti chimisti, farmacisti si medici, Constantin Istrati a înfiintat la Bucuresti întreprinderea ,,Centrala” (1898), prima întreprindere româneascã de producere a materiilor prime farmaceutice. La sfârsitul secolului al XIX-lea, chimia mondiala se invartea in jurul moleculei si a compusilor organici.

Ales vicepresedinte la Congresul International de Chimie din 1889 de la Paris, Constantin Istrati face o serie de propuneri care au fost imediat acceptate. În 1913 publicã în limba românã studiul care a rãmas pana acum cea mai vastã lucrare (1200 pagini) ce s-a scris vreodatã despre nomenclaturã în chimia organicã.

Prin tot ce a facut, Constantin Istrati a atras stima, simpatia si prietenia celor mai mari savanti ai vremii. A corespondat cu diversi profesori la Sorbona, Geneva, Moscova (chiar cu Mendeleev) la Petersburg sau Buenos Aires.

Prof. dr. Mircea Iovu de la Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” Bucuresti consemneaza intr-o lucrare stiintifica: Refugiat la Iasi, în anul 1917, Constantin istrati pleacã bolnav cu un grup de profesori universitari, prin Rusia, si apoi în Franta pentru a întreprinde o campanie de propagandã în favoarea tãrii noastre. La 30 ianuarie 1918 se stinge fãrã a apuca sã vadã întregirea tãrii si descoperirea televiziunii pe care o si prevãzuse.

Am evocat astazi personalitatea lui Constantin Istrati in cadrul Proiectului “Eu aleg Romania – 100 de romani pentru istoria lumii. Acesta nu este un clasament iar lista ramane deschisa. Asteptam propunerile dvs pe site-ul eualegromania.ro. Radio Romania Regional va invita maine sa cunoasteti o noua personalitate care a marcat stiinta sau cultura mondial.

Radio Timișoara
Documentare si Redactare Text: Radu Micu
Scenariul si regia episodului: Radu Micu
Imagine si sunet pe coloana video: Radu Micu
Interpretarea video: Radu Micu
Voiceover: Sergiu Galis (?)
Sunet pt Radio: Sergiu Galis (?)
Editare Video: Radu Micu
Supervizor: Aurelian Teculescu
Sursa: http://www.tsocm.pub.ro/revistachimia/Personalitati/03%20c_istrati.htm

Lasă un răspuns