Atunci când spunem Ion Moina, gândurile majorităţii se îndreaptă spre imaginea stadionului municipal din Cluj-Napoca, inaugurat în 1911, şi care de la începutul anilor 90 şi până la reconstrucţia sub noua imagine de Cluj Arena, a purtat numele atletului Ion Moina.
Născut la 23 mai 1921 la Nimigea, în judeţul Bistriţa-Năsăud, Ion Moina rămâne în istoria sportului românesc ca unul din cei mai mari atleţi, multiplu campion naţional şi balcanic la 100 metri.
La vârsta de 16 ani s-a evidenţiat în plan sportiv cu ocuparea locului întâi la Campionatele naţionale de juniori din Cluj, unde s-a clasat primul la proba de săritură în lungime. Însă declanşarea în 1939 a celei de-a doua conflagraţii mondiale şi pierderea Transilvaniei un an mai târziu, îi va marca mult cariera sportivă. Va fi nevoit să părăsească Clujul şi se va înscrie într-un club din Capitală. Ion Moina a trecut prin mari greutăţi. Mulţi au considerat că este un atlet sfârşit sau considerau că supremaţia sa în sprintul românesc s-a terminat. N-a fost însă aşa. La Bucureşti a cucerit în 4 ani 16 titluri de campion al ţării, stabilind 14 recorduri mondiale. Însă, spre sfârşitul războiului, în 1944, Ion Moina se decide să se reîntoarcă la Cluj-Napoca şi să concureze din nou sub culorile clubului Universităţii. Intenţia sa declanşează o avalanşă de atacuri îndreptate împotriva personalităţii şi carierei sportive, riscând chiar excluderea din viaţă sportivă românească. A fost suspendat doar o perioadă.
La sfârşitul lui 1945 Federaţia Română de Atletism îi ridică suspendarea şi se întoarce la Cluj, pentru care va concura până la sfârşitul carierei atletice. Sub culorile alb-negru începe campania de aducere a recordurilor stabilite la Bucureşti, pe meleagurile Someşului. Aşadar după 5 ani de peregrinări prin Sibiu, Blaj şi Bucureşti s-a întors la Cluj. Sub culorile clubului mamă va participa la Balcaniada de la Tirana din 1946, unde va câştiga cinci medalii de aur. În 1946 Ion Moina a stabilit un nou record naţional, cu timpul de 10,4 secunde la proba de 100 metri. Recordul său a fost doborât abia după 21 de ani.
De-a lungul carierei sale, Ion Moina a participat la peste 70 de concursuri internaţionale, a fost de 27 de ori campion al României şi a stabilit 33 de recorduri naţionale. În 1943 i s-a acordat Premiul Naţional pentru Sport, în urma performanţelor obţinute în atletism şi pentru recordurile stabilite în probele de 100 metri şi 200 metri.
Din anul 1954 şi până la pensionare a condus Catedra de Educaţie Fizică a Institutului Politehnic din Cluj. Din 1959 a fost membru în Comitetul Olimpic Român, iar între anii 1984-1988 a activat în cadrul Federaţiei Române de Atletism, în calitate de vicepreşedinte. Antrenorul emerit Cristian Dragomir, care în prezent face parte din Biroul Federal al forului naţional, a avut ocazia să-l cunoască pe Ion Moina de pe vremea când fostul performer l-a premiat la una din competiţiile naţionale:
“Ion Moina a fost un mare atlet şi un mare un mare profesor în lumea noastră sportivă. Ion Moina a fost primul sprinter de mare calibru al României. Am avut cinstea sa-l întâlnesc şi eu la câteva concursuri, campionate naţionale de seniori şi campionate naţionale universitare. Mi-a şi făcut o premiere la un campionat universitar, ce s-a desfăşurat la Timişoara, unde eu am obţinut o medalie de argint.”
Ion Moina s-a stins din viaţă la 15 februarie 1990, în oraşul atât de drag lui, Cluj-Napoca. Despre care, chiar fostul mare sprinter al României spunea:
“Ori de câte ori sunt învingător sau învins, mă întorc acolo de unde îmi trag seva, de unde prin rădăcini adânci forţa pământului meu pătrunde în mine şi mă regenerează – în Cluj, în Parcul sportiv”.
Studioul Radio România Reşiţa
Realizator / voice over: Cristina Corocan
Coordonator: Mirabela Afronie
Prezentator: Laura Sgaverdea
Editor: Tibi Adam