Radio România Regional vă prezintă proiectul “Eu aleg România – 100 de români pentru istoria lumii”. 100 de personalităti din cultură sau stiintă, care au marcat dezvoltarea lumii prin realizările lor. 100 de români care, prin creativitate, muncă si curaj, au adus România între tările care au îmbogătit cunoasterea universală. Astăzi vi-l prezentăm pe pe scriitorul Marin Preda, născut pe 5 august 1922, în comuna Silistea-Gumesti din judetul Teleorman.
Marin, fiul Tudor Călărasu, „de profesie plugar”, si al Joitei Preda, a primit, la nastere, numele mamei, întrucât părintii nu încheiaseră o căsătorie legală si numai astfel Joita Preda putea primi pensie ca văduvă de război. Ea venea cu două fete din prima căsătorie, iar Tudor Călărasu avea si el trei băieti; împreună, au mai avut încă trei copii.
Marin Preda îsi petrece copilăria în această familie numeroasă care – în ciuda celor două loturi de pământ „primite la împroprietărire” – nu este lipsită de griji. În septembrie 1929, învătătorul Ionel Teodorescu îl înscrie pe Marin Preda în clasa I, însă tatăl nu-l lasă să meargă. Anul următor, este reînscris în clasa I, la Scoala primară din satul natal. Dar copilul participă si la treburile gospodăresti (păzitul vitelor sau munca la câmp), ceea ce face ca, în primele clase, să absenteze adesea de la scoală. Se dovedeste printre elevii cei mai buni din seria sa, obtinând premiul cu coronită, scenă evocată mai tarziu in romanul “Morometii”. Cu greu, depăsind multe piedici, reuseste să termine sapte clase primare, cu media generală pe obiecte 9,15.
În 1937, se prezintă la Scoala Normală din Câmpulung-Muscel, dar este respins la vizita medicală din cauza miopiei. Tatăl intentionează să-l dea la o scoală de meserii, însă intervine salvator librarul Constantin Păun din Mirosi si îl duce la Scoala Normală din Abrud, unde reuseste la examenul de bursă cu nota 10.
În toamna lui 1939 este transferat la Scoala Normală din Cristur-Odorhei, unde îsi continuă studiile încă un an. În sedintele societătii literare din scoală este remarcat de profesorul Justin Salantiu, care îi prezice că „va ajunge un mare scriitor”. În 1940, în urma Dictatului de la Viena, elevul Preda Marin primeste o repartitie pentru o scoală similară din Bucuresti. Intră în contact cu refugiatii ardeleni si se întâlneste cu silistenii lui stabiliti în Bucuresti. Toate acestea vor fi evocate, peste trei decenii, în romanele „Delirul” si „Viata ca o pradă”.
La sfârsitul anului scolar 1940-1941, sustine examenul de capacitate, însă, din cauza greutătilor materiale, se hotărăste să renunte la scoală.
În aprilie 1942, Marin Preda debutează cu schita Părlitu’ în ziarul Timpul, la pagina literară „Popasuri”, girată de Miron Radu Paraschivescu. Debutul la 20 de ani îi dă încredere în scrisul său, publicând în continuare schitele si povestirile: Strigoaica, Salcâmul, Calul, Noaptea, La câmp.
În septembrie 1942, părăseste postul de corector la Timpul, iar, la recomandarea lui Eugen Lovinescu, poetul Ion Vinea îl angajează secretar de redactie la „Evenimentul zilei”. Ia parte la câteva sedinte ale cenaclului Sburătorul, condus de Eugen Lovinescu, unde nuvela Calul produce asupra celor prezenti o vie impresie. Aceasta va fi inclusă în volumul său de debut din 1948, Întâlnirea din pământuri.
Între 1943-1945 este luat în armată, apoi devine corector la ziarul „România liberă”. Din 1952 este redactor la revista „Viata românească”. În 1956 primeste Premiul de Stat pentru romanul Morometii. În 1968 este ales vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor, iar în 1970 devine director al editurii Cartea Românească. În 1974 este ales membru corespondent al Academiei Române.
În 1980, publica, la Editura “Cartea românească”, ultimul său roman: Cel mai iubit dintre pământeni, care este considerat o critică violentă a comunismului. După câteva săptămâni pe piată, romanul este retras din toate bibliotecile si librăriile publice si universitare. La scurt timp, pe 16 mai 1980, scriitorul este gasit mort în camera sa din vila de creatie a scriitorilor din Palatul Mogosoaia.
Familia lui Marin Preda a ramas convinsă că moartea sa fulgerătoare are o legătură cu publicarea acestui ultim roman si că a survenit în conditii oculte. Potrivit raportului medico-legal, „moartea lui Marin Preda a fost violentă si s-a datorat asfixiei mecanice prin astuparea orificiilor respiratorii cu un corp moale, posibil lenjerie de pat, în conditiile unei come etilice”. Marin Preda este înmormântat pe Aleea Scriitorilor din Cimitirul Bellu.
Astăzi v-am prezentat personalitatea si creatia lui Marin Preda, în cadrul proiectului “Eu aleg România – 100 de români pentru istoria lumii. Acesta nu este un clasament, iar lista rămâne deschisă. Asteptăm propunerile voastre pe site-ul eualegromania.ro.
Mâine, Radio România Regional vă invită să cunoasteti o nouă personalitate care a marcat stiinta sau cultura mondială.
FOTO: jurnalul.ro